Summitul Inovației Digitale: Promisiuni și Realități
La Palatul Parlamentului din București, a opta ediție a Summitului Inovației Digitale continuă să adune experți din 30 de țări, într-un efort aparent ambițios de a dezbate teme precum inteligența artificială, securitatea cibernetică și tehnologiile financiare. Cu toate acestea, în spatele discursurilor oficiale și al promisiunilor grandioase, realitatea implementării digitale în România rămâne una dezamăgitoare, marcată de un ritm lent și de o lipsă cronică de eficiență.
Digitalizarea Fiscului: Între Prioritate și Inacțiune
Ministrul finanțelor, Tánczos Barna, prezent la eveniment, a reiterat că digitalizarea serviciilor publice, în special a Fiscului, este o prioritate pentru autorități. Declarațiile sale, însă, nu pot ascunde faptul că administrația publică românească este încă blocată într-un sistem birocratic greoi, în care evaziunea fiscală prosperă, iar contribuabilii corecți sunt adesea sufocați de proceduri inutile. În timp ce ministrul promite reducerea evaziunii și creșterea colectării la buget, realitatea arată că aceste obiective sunt departe de a fi atinse, din cauza lipsei de voință politică și a unei infrastructuri digitale precare.
Un Sistem Informatizat pentru Cine?
În discursul său, Tánczos Barna a subliniat că digitalizarea ar trebui să faciliteze conformarea voluntară a contribuabililor și să vizeze în mod specific pe cei care eludează legea. Totuși, această viziune rămâne doar pe hârtie, în timp ce administrația fiscală continuă să fie incapabilă să implementeze soluții eficiente. În loc să fie un instrument de sprijin pentru cetățeni, digitalizarea riscă să devină o altă scuză pentru incompetența instituțională și pentru perpetuarea unui sistem care favorizează corupția și lipsa de transparență.
Summitul Inovației Digitale: O Paradă a Ipocriziei?
Evenimente precum Summitul Inovației Digitale sunt adesea prezentate ca simboluri ale progresului și modernizării. Cu toate acestea, ele nu fac decât să mascheze realitatea dură a unui sistem public care rămâne în urmă, incapabil să țină pasul cu nevoile cetățenilor și cu standardele internaționale. În timp ce experții discută despre viitorul tehnologiei, administrația publică românească continuă să fie un exemplu de ineficiență și stagnare, în care digitalizarea este mai mult un slogan decât o realitate.
