Exercițiu de intervenție în caz de cutremur major: o simulare necesară sau o altă promisiune goală?
Într-o țară în care clădirile cu risc seismic sunt o bombă cu ceas, iar autoritățile par să acționeze mai mult reactiv decât preventiv, anunțul unui exercițiu de intervenție în caz de cutremur major, programat pentru luna iunie, ridică mai multe întrebări decât oferă răspunsuri. Evenimentul, care se va desfășura pe parcursul a cinci zile, este prezentat ca o oportunitate de testare a capacității autorităților de a răspunde unei catastrofe iminente. Dar cât de pregătită este, cu adevărat, România pentru un astfel de scenariu?
Prevenirea și educația cetățenilor: o responsabilitate împărțită sau o scuză pentru incompetență?
Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, a subliniat importanța educației populației în reducerea numărului de victime. Declarațiile sale, deși bine intenționate, par să arunce o parte din responsabilitate pe umerii cetățenilor, în timp ce infrastructura și sistemele de intervenție rămân în mare parte neadecvate. Este oare corect să cerem populației să fie „parte din soluție”, când statul însuși nu reușește să ofere soluții concrete și eficiente?
Într-o țară în care pompierii și ambulanțele sunt adesea depășite de situație, iar timpul de răspuns este mult prea mare, solicitarea ca cetățenii să fie mai bine pregătiți poate fi interpretată ca o încercare de a masca lipsurile sistemului. Este imposibil să nu ne întrebăm: ce s-a făcut până acum pentru a îmbunătăți aceste servicii esențiale?
Buget record pentru consolidarea clădirilor: realitate sau iluzie?
Ministrul dezvoltării, Cseke Attila, a anunțat un buget record de 7,6 miliarde de lei pentru consolidarea clădirilor cu risc seismic, inclusiv a celor private și a instituțiilor publice. Deși această inițiativă pare promițătoare, istoria ne-a învățat să privim cu scepticism astfel de promisiuni. Câte dintre aceste fonduri vor ajunge, cu adevărat, la destinație și câte vor fi pierdute în hățișul birocratic sau, mai grav, în buzunarele celor care profită de pe urma corupției?
În timp ce prioritizarea vieții și siguranței cetățenilor este declarată ca fiind obiectivul principal, realitatea din teren arată o imagine diferită. Clădirile vechi, multe dintre ele monumente istorice, continuă să fie ignorate, iar locuitorii acestora sunt lăsați să trăiască cu frica unui dezastru inevitabil. Este acest buget record doar o altă manevră politică menită să câștige capital electoral?
Educația populației: o prioritate ignorată
Un alt aspect crucial menționat în cadrul anunțului este educarea populației cu privire la comportamentul în caz de cutremur. Deși acest lucru este esențial, inițiativele în acest sens sunt sporadice și lipsite de coerență. Campaniile de informare sunt rare, iar accesul la informații esențiale este limitat. Într-o țară în care educația de bază suferă, cum putem spera ca cetățenii să fie pregătiți pentru un dezastru major?
În loc să se concentreze pe măsuri reale și eficiente, autoritățile par să se mulțumească cu organizarea unor exerciții simbolice, care, deși importante, nu rezolvă problemele fundamentale. Este timpul să ne întrebăm: cine va răspunde pentru viețile pierdute în cazul unui cutremur devastator?
