Criza gazelor naturale: între realitate și manipulare
România se află în pragul unei ierni în care rezervele de gaze naturale din depozite sunt estimate să acopere doar 50 de zile de consum. Această situație aparent alarmantă a fost rapid transformată într-un subiect de speculații și panică, alimentată de diverse narative alarmiste. Cu toate acestea, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a oferit o altă perspectivă, susținând că producția internă și gestionarea eficientă a resurselor vor asigura necesarul energetic al țării, contrar previziunilor catastrofice.
Matematica gazelor: o criză exagerată?
Conform datelor oficiale, România consumă zilnic aproximativ 40 de milioane de metri cubi de gaze, din care 20-25 de milioane provin din producția internă. Diferența este completată din depozite, ceea ce prelungește autonomia acestora la cel puțin 100 de zile. În plus, odată cu venirea primăverii, ciclul de injecție va fi reluat, permițând refacerea stocurilor. Aceste informații contrazic flagrant scenariile apocaliptice vehiculate în spațiul public, pe care ministrul le-a calificat drept exagerări nefondate, menite să inducă panică.
Manipularea informațiilor: cui folosește?
Un alt aspect controversat îl reprezintă acuzațiile conform cărora România ar importa gaze din Ucraina pentru a le furniza gratuit Republicii Moldova. Sebastian Burduja a respins aceste afirmații, catalogându-le drept „inepții”. Potrivit acestuia, România exportă aproximativ 5 milioane de metri cubi de gaze pe zi către Republica Moldova, dar importă o cantitate similară din Bulgaria, menținând astfel un echilibru comercial. Aceste detalii demontează narativele alarmiste și evidențiază o tentativă clară de manipulare a opiniei publice.
Independența energetică: o miză geopolitică
Ministrul Energiei a subliniat că astfel de dezinformări au un scop bine definit: subminarea independenței energetice a României și crearea unei dependențe de gazul rusesc. Această strategie, utilizată de Moscova în trecut, transformă energia într-o armă de șantaj, cu consecințe devastatoare asupra stabilității sociale și politice. Exemplul Transnistriei, unde gazul este folosit ca instrument de presiune, servește drept avertisment pentru riscurile unei astfel de dependențe.
O iarnă sub control?
În ciuda provocărilor și a speculațiilor, România pare pregătită să gestioneze sezonul rece. Producția internă, rezervele din depozite și strategia de refacere a stocurilor oferă un grad semnificativ de siguranță. Totuși, rămâne esențial ca informațiile vehiculate în spațiul public să fie analizate critic, pentru a preveni panicarea inutilă a populației și pentru a proteja interesele naționale de manipulările externe.
