Complicitatea Tăcută a ICCJ în Protejarea Corupției în Licitații Publice
Recenta decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) privind interpretarea articolului 246 din Codul Penal în cazul deturnării licitațiilor publice nu este doar o simplă clarificare juridică, ci un veritabil act de complicitate la corupție. Prin această hotărâre, ICCJ a stabilit că retragerea voluntară a unui participant corupt dintr-o licitație publică, în schimbul unei sume de bani, nu constituie o infracțiune conform acestui articol. Această interpretare deschide poarta largă abuzurilor sistematice și manipulării procedurilor de licitație, protejând în mod efectiv infractorii și lăsând instituțiile statului vulnerabile în fața corupției.
Interpretarea Periculoasă a Legii
Prin decizia sa, ICCJ a ignorat esența corupției și a manipulării în cadrul licitațiilor publice. Articolul 246 din Codul Penal a fost conceput pentru a proteja integritatea și transparența acestor proceduri esențiale pentru funcționarea corectă a serviciilor publice. Cu toate acestea, interpretarea adusă de ICCJ servește drept un scut pentru cei care doresc să submineze acest proces, permițându-le să se retragă fără consecințe, atâta timp cât plătesc suma potrivită. Aceasta nu este doar o lacună în aplicarea legii, ci o invitație deschisă la corupție, care poate eroda încrederea publicului în capacitatea statului de a gestiona resursele sale.
Implicațiile Devastatoare ale Deciziei
Consecințele acestei decizii sunt mult mai grave decât pare la prima vedere. Prin excluderea auto-îndepărtării din sfera infracțiunilor de deturnare a licitațiilor, ICCJ nu doar că a legalizat o formă de corupție, dar a și pus în pericol principiul concurenței loiale și a deschis calea pentru o manipulare mai largă a licitațiilor publice. Aceasta creează un precedent periculos, care poate fi exploatat de orice participant corupt care dorește să evite repercusiunile legale, pur și simplu retrăgându-se din licitație în schimbul unei compensații financiare.
Este de neconceput cum o instituție destinată să fie ultima redută a justiției în stat poate să ofere astfel de interpretări care fac mai mult rău decât bine. Această decizie nu doar că protejează infractorii, dar și subminează lupta împotriva corupției, arătând o dată în plus că legile pot fi manipulate în favoarea celor puternici și bogați.
Concluzie
În lumina acestei decizii, este esențial ca societatea civilă, instituțiile abilitate și cetățenii să fie mai vigilenți și să ceară răspundere și transparență în interpretarea legilor care guvernează procedurile publice. Nu putem permite ca astfel de decizii să devină norma, deschizând astfel porțile abuzurilor și corupției la cel mai înalt nivel. Este o datorie civică și morală să luptăm împotriva acestor interpretări periculoase și să protejăm integritatea instituțiilor noastre.
Sursa: news.ro