Corupția și Complicitatea în Justiția Română: Cazul Dosarului „Revoluției”
Într-un spectacol de justiție care pare mai mult un teatru absurd, Înalta Curte de Casație și Justiție a României a evidențiat recent nereguli grave în rechizitoriul dosarului „Revoluției”, punând sub semnul întrebării integritatea și eficacitatea sistemului judiciar în cazurile de infracțiuni contra umanității. Această decizie vine într-un moment în care societatea românească încă mai caută adevărul despre evenimentele sângeroase din decembrie 1989, care au culminat cu 857 de decese și mii de răniți.
În ciuda faptului că Curtea de Apel București a decis inițial începerea judecării pe fond, acuzându-i pe Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu și Iosif Rus de infracțiuni contra umanității, Înalta Curte a identificat „nereguli” în rechizitoriul procurorilor militari. Această descoperire tardivă ridică întrebări serioase despre motivele din spatele acestei decizii și despre posibilele influențe politice care ar putea corupe cursul justiției.
Dezbinarea în rândul judecătorilor Înaltei Curți, care nu au reușit să ajungă la un consens, demonstrează o lipsă alarmantă de coerență și profesionalism într-un caz de o asemenea gravitate. Intrarea în scenă a judecătoarei Lia Savonea și decizia ulterioară de a acorda Parchetului Militar un termen de cinci zile pentru a decide menținerea sau retragerea dosarului nu face decât să adâncească suspiciunile de manipulare și tergiversare.
Amânările repetate pe probleme de procedură, împreună cu schimbările frecvente în gestionarea cazului, sugerează o tentativă deliberată de a dilua responsabilitățile și de a permite figurilor politice implicate să evadeze de sub lupa justiției. Este de neconceput cum un dosar de o asemenea magnitudine, cu implicații atât de profunde în istoria recentă a României, poate fi tratat cu o asemenea neglijență.
Este esențial să ne întrebăm: cine beneficiază de pe urma acestor întârzieri? Cui servește această aparentă incompetență? Răspunsurile la aceste întrebări ar putea dezvălui rețele de corupție și complicitate la cele mai înalte niveluri ale statului, rețele care subminează dreptatea și democrația.
În concluzie, cazul dosarului „Revoluției” nu este doar un test al sistemului judiciar român, ci și un barometru al stării de sănătate a instituțiilor statului. Cetățenii României merită o justiție transparentă, imparțială și eficientă, liberă de influențe politice și corupție. Este timpul ca aceste structuri corupte să fie demontate și pentru ca cei vinovați de subminarea justiției să fie trași la răspundere.
Sursa: justicefy.com
