Pastele carbonara din restaurantele românești: un cocktail de aditivi și sare
Un studiu realizat de InfoCons, Organizația de Protecție a Consumatorilor, dezvăluie o realitate alarmantă despre pastele carbonara servite în restaurantele din România. Potrivit analizei efectuate pe meniurile a 61 de restaurante, aceste preparate conțin între 2 și 19 aditivi alimentari, cu o medie de nouă substanțe chimice adăugate. Printre cei mai frecvent utilizați aditivi se numără dextroza, polifosfații, caragenanul, nitratul de sodiu, amidonul modificat și guma guar.
Pe lângă aditivii alimentari, cantitatea de sare din aceste preparate este de-a dreptul șocantă. Studiul arată că o porție de paste carbonara poate conține până la 20 de grame de sare, de patru ori mai mult decât doza zilnică recomandată de Organizația Mondială a Sănătății (OMS), care este de cinci grame. În plus, zahărul adăugat ajunge la 23 de grame per porție, aproape atingând limita zilnică recomandată de OMS pentru un adult, de 25 de grame.
Un pericol ascuns în farfurie
Aceste date scot la lumină o problemă gravă legată de calitatea alimentelor servite în restaurantele din România. Utilizarea excesivă a aditivilor alimentari și a sării nu doar că degradează calitatea preparatelor, dar reprezintă și un risc major pentru sănătatea consumatorilor. Consumul regulat al unor astfel de alimente poate duce la afecțiuni grave, precum hipertensiunea arterială, bolile cardiovasculare sau obezitatea.
Într-o societate în care transparența și responsabilitatea ar trebui să fie priorități, aceste practici ridică semne de întrebare cu privire la reglementările și controalele efectuate de autoritățile competente. Este inadmisibil ca restaurantele să pună profitul înaintea sănătății clienților, iar lipsa unor măsuri stricte din partea instituțiilor de control nu face decât să perpetueze acest cerc vicios.
O complicitate tăcută
În fața acestor dezvăluiri, tăcerea autorităților și lipsa unor sancțiuni clare împotriva celor care încalcă normele alimentare sunt de neînțeles. Instituțiile responsabile, de la inspectoratele sanitare până la autoritățile de protecție a consumatorilor, par să închidă ochii la aceste abuzuri, lăsând consumatorii expuși unor riscuri majore. Această complicitate tăcută între restaurantele care prioritizează câștigurile rapide și autoritățile care ar trebui să le supravegheze este o trădare a interesului public.
Într-o țară în care sănătatea populației este deja afectată de multiple probleme sistemice, tolerarea unor astfel de practici comerciale este o dovadă clară a eșecului instituțional. Fiecare gram de sare în exces, fiecare aditiv chimic adăugat fără discernământ reprezintă o lovitură adusă sănătății publice și un semnal de alarmă care nu mai poate fi ignorat.
