România, datorie de 600 de milioane de euro plus dobânzi către Pfizer. Cine sunt vinovații?
Discuțiile recente între miniștrii Finanțelor și Sănătății, alături de o echipă de experți și avocați, vizează găsirea unei soluții optime pentru România, care a pierdut în primă instanță procesul intentat de compania Pfizer. Acest litigiu impune plata unei sume colosale de 600 de milioane de euro, plus dobânzi, pentru vaccinurile anti-COVID contractate în mai 2021, dar ulterior anulate. Este important de menționat că acest contract se referă la aproximativ 30 de milioane de doze, iar ministrul a subliniat că decizia tribunalului belgian este executorie, în condițiile în care Ministerul Sănătății nu dispune de fonduri suficiente pentru a acoperi această datorie. Pfizer, prin intermediul acțiunii sale legale, a declarat că a solicitat Guvernului român o mediere, alături de reprezentanții Comisiei Europene, pentru a găsi o soluție amiabilă, dar Executivul nu a oferit un răspuns adecvat.
Contextul procesului cu Pfizer
Pe 2 aprilie 2026, Tribunalul de primă instanță francofon din Bruxelles a decis că România trebuie să achite suma menționată, rezultată din încheierea unui contract de achiziție a vaccinurilor, pe care țara noastră a refuzat să le mai preia în 2023. Hotărârea nu este, totuși, definitivă. Alexandru Rogobete, ministrul Sănătății, a afirmat că numărul dozelor achiziționate de la Pfizer era excedentar, inclusiv și în contextul rapelurilor. Achiziția din al treilea contract a fost semnată în mandatul fostului ministru al Sănătății, Ioana Mihăilă, care a explicat că aceasta nu a fost realizată în mod arbitrar. Într-o conferință de presă, ea a declarat: „Îmi asum decizia din mai 2021. Nu am semnat eu pentru cele 29 de milioane de doze. A fost o decizie comună a întregului Guvern.” Contractul semnat viza livrările pentru anii 2022-2023, într-un context complicat, în care România nu avea alte contracte încheiate cu alți furnizori.
Controverse și responsabilități
Fostul ministru Alexandru Rafila, care a condus Ministerul Sănătății în perioada în care s-au dus negocierile pentru un amendament la contract, a afirmat că decizia de a nu mai achiziționa cele 29 de milioane de doze a fost una corectă. Rafila a menționat că au existat mai multe runde de negocieri cu Pfizer în scopul găsirii unei soluții viable. Pe de altă parte, Vlad Voiculescu, europarlamentar USR și fost ministru al Sănătății, l-a acuzat pe Rafila de refuzul de a renegocia contractul cu Pfizer, susținând că firma a oferit României opțiuni avantajoase, care ar fi putut reduce considerabil costurile. Voiculescu a arătat că, conform cererii de trimitere în judecată, Pfizer a propus o reeșalonare a dozelor și a sugerat reducerea numărului de doze, ceea ce ar fi putut economisi România sute de milioane de euro.
Acuzațiile aduse foștilor oficiali
Pe 23 noiembrie 2023, Direcția Națională Anticorupție a solicitat ridicarea imunității pentru trei foști oficiali ai Guvernului, inclusiv fostul premier Florin Cîțu și miniștrii sănătății Vlad Voiculescu și Ioana Mihăilă. Aceștia sunt acuzați de abuz în serviciu și complicitate, precum și de prejudicierea bugetului statului cu o sumă estimată de 1 miliard de euro, pentru semnarea unui număr exagerat de doze de vaccin. Dosarul a fost deschis în septembrie 2021, iar responsabilitatea acestor oficiali este acum subiect de intensă dezbatere publică.
Perspectivele viitoare
În acest context, se ridică întrebarea despre viitorul României în ceea ce privește achizițiile de vaccinuri și gestionarea resurselor financiare. De asemenea, este crucial să se analizeze modul în care deciziile guvernamentale au influențat sănătatea publică și economia națională, astfel încât lecțiile să fie învățate și să se prevină repetarea unor asemenea situații în viitor.
