ESZ Prahova acuză ANAR și Ministerul Mediului de decizii greșite
Exploatare Sistem Zonal Prahova S.A. (ESZ Prahova) se află în centrul unei controverse majore legate de criza apei potabile care afectează peste 100.000 de oameni din județele Dâmbovița și Prahova. De cinci zile, locuitorii acestor zone se confruntă cu lipsa apei, iar compania acuză ANAR (Administrația Națională Apele Române) și Ministerul Mediului de decizii greșite în gestionarea Barajului Paltinu, care au dus la această situație critică.
ESZ Prahova susține că problemele actuale sunt rezultatul unor măsuri administrative necorespunzătoare, luate fără o fundamentare tehnică solidă și fără consultarea operatorului. Compania afirmă că responsabilitățile pentru această criză aparțin unor instituții care, fiind „probabil numite politic”, nu au experiența necesară pentru a gestiona o astfel de situație, dar beneficiază de protecția ministerială.
Declarațiile ESZ Prahova: Dezinformare și responsabilități reale
Într-o declarație recentă, ESZ Prahova a subliniat că este victima unei campanii de dezinformare, menționând că acuzațiile aduse împotriva sa sunt nefondate. Compania a explicat că turbiditatea extrem de ridicată a apei brute, cauzată de fenomenele meteo violente, a făcut imposibilă tratarea apei în parametrii normali. Aceasta a dus la o situație în care niciun operator nu poate asigura o funcționare normală a stațiilor de tratare.
De asemenea, ESZ Prahova a subliniat că infrastructura pe care o operează este veche de peste 50 de ani și că nu are dreptul legal de a o moderniza. Conform contractului de operare, ANAR este responsabilă de reparațiile capitale și investiții, iar ESZ doar de întreținerea curentă. Astfel, compania nu poate fi făcută responsabilă pentru lipsa modernizării instalațiilor.
Decizii controversate și impactul asupra populației
Compania a evidențiat că deciziile ANAR de a scădea nivelul apei din Barajul Paltinu, fără o justificare tehnică adecvată, au dus la o reducere a volumului de apă brută disponibilă, destabilizând astfel procesul de tratare. Această scădere a avut un impact direct asupra continuității serviciului public de apă, iar vina nu poate fi atribuită operatorului.
În plus, ESZ Prahova a menționat că a informat toți operatorii locali despre obligația de a deține rezervoare de înmagazinare pentru a asigura alimentarea în caz de avarii. Cu toate acestea, comunicarea deficitară din partea autorităților a dus la o gestionare ineficientă a situației.
Responsabilități administrative și întârzieri în proiecte
Reabilitarea Bazinului de Apă Curată Lunca Mare, un proiect esențial pentru îmbunătățirea infrastructurii, a fost întârziată la nivel central, iar ESZ Prahova a acuzat ANAR și Ministerul Mediului de proceduri administrative lente. Deși documentația pentru reabilitare a fost întocmită încă din 2021, avizul necesar a fost obținut abia în 2025, iar investiția este estimată să dureze 32 de luni.
În concluzie, criza apei din județele Prahova și Dâmbovița scoate la iveală nu doar problemele de infrastructură, ci și o serie de decizii administrative controversate care au dus la o situație de urgență. ESZ Prahova se află în centrul unei bătălii de responsabilitate, în timp ce locuitorii continuă să sufere din cauza lipsei apei potabile.
Sursa: accentulzilei.ro/politica/esz-prahova-acuza-anar-si-ministerul-mediului-de-decizii-gresite/
