EȘEC PENTRU NICUȘOR DAN: „LEGEA VEXLER” A FOST ADOPTATĂ ÎN FORMA INIȚIALĂ
Pe 17 decembrie 2025, deputații din Parlamentul României au luat o decizie surprinzătoare, adoptând reexaminarea Legii pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 31/2002. Această lege are ca scop interzicerea organizațiilor și simbolurilor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob. Cunoscută sub numele de „Legea Vexler”, inițiativa a fost propusă de deputatul Silviu Vexler, reprezentant al comunității evreiești din România. Legea a fost adoptată în forma în care a fost votată anterior de Senat, ignorând cererile președintelui României, Nicușor Dan, care a solicitat modificări esențiale.
În cadrul votului, s-au înregistrat 173 de voturi „pentru”, 101 voturi „împotrivă” și șase abțineri, evidențiind o majoritate clară în favoarea adoptării legii. Aceasta a fost trimisă la promulgare pe 21 iunie, dar a fost contestată de deputați din grupurile parlamentare ale Partidului S.O.S. România, Alianței pentru Unirea Românilor și Partidului Oamenilor Tineri, precum și de deputați neafiliați.
CONTROVERSELE LEGII ȘI REACȚIILE POLITICE
Pe 18 iunie, președintele României a depus o sesizare de neconstituționalitate, iar pe 10 iulie a formulat o altă sesizare similară. Curtea Constituțională a respins, prin Decizia nr. 356/2025, obiecția de neconstituționalitate, considerând-o neîntemeiată. Această decizie a deschis calea pentru adoptarea legii în forma sa inițială, generând controverse și reacții vehemente din partea opoziției.
Nicușor Dan a argumentat că actul normativ nu îndeplinește condițiile de previzibilitate în ceea ce privește infracțiunile pe care le instituie, având în vedere că termenii utilizați sunt insuficient definiți, ceea ce ar putea conduce la interpretări abuzive. Proiectul de lege definește organizațiile cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob ca fiind grupuri formate din trei sau mai multe persoane care promovează idei de ură și violență pe motive etnice, rasiale sau religioase.
CONSECINȚELE ADOPTĂRII LEGII
Legea prevede sancțiuni severe pentru distribuirea de materiale fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, inclusiv închisoare de la 3 luni la 3 ani sau amendă. De asemenea, se interzice ridicarea sau menținerea în locuri publice a statuilor sau plăcilor comemorative referitoare la persoanele vinovate de genocid, crime împotriva umanității și crime de război. Această măsură a fost primită cu aplauze de către susținătorii legii, dar a stârnit și critici din partea celor care consideră că astfel de reglementări pot duce la restricționarea libertății de exprimare.
În concluzie, adoptarea „Legii Vexler” în forma sa inițială reprezintă un moment crucial în lupta împotriva extremismului în România, dar și un test pentru capacitatea instituțiilor de a gestiona provocările legate de libertatea de exprimare și de interpretarea legii. Rămâne de văzut cum va influența această lege pe termen lung pe scena politică și socială din România.
Sursa: accentulzilei.ro/politica/esec-pentru-nicusor-dan-legea-vexler-adoptata-in-forma-initiala/
