CRIZA APEI INFESTATE DIN ARGEȘ, DUPĂ GOLIREA BARAJULUI VIDRARU
Prefectul județului Argeș, Ioana Făcăleață, a declarat în cadrul unei intervenții telefonice la Antena 3 CNN că situația de la Barajul Vidraru este extrem de îngrijorătoare, cu valori ale turbidității apei între 200 și 400 NTU (Unități de Turbiditate Nefelometrică). Aceasta a subliniat că, în ultimele trei luni, locuitorii din Curtea de Argeș și din alte trei comune nu au avut acces la apă potabilă, problema fiind cauzată de contaminarea apei din rețea.
Controversatul incident a intervenit după ce au fost efectuate lucrări pe albia râului, menite să faciliteze preluarea apei din baraj. Conform declarațiilor lui Făcăleață, deși s-a simulat deversarea apei, nu s-a emis un ordin oficial în acest sens. Simulările au relevat că albia nu putea gestiona volumul de apă care urma să fie deversat, ceea ce a dus la o reacție rapidă și la necesitatea unor lucrări urgente.
Cu toate acestea, autoritățile centrale din București au susținut că nu au fost informate despre vreun ordin de deversare emanat de prefectul Făcăleață în octombrie 2025. Aceasta din urmă contestă aceste acuzații, iar oficialii din capitală afirmă că, dacă ar fi fost solicitați mai devreme, s-ar fi putut găsi soluții pentru a evita actuala criză, având în vedere lipsa apei potabile și menajere pentru cetățeni.
Făcăleață a reamintit faptul că, între 2016 și 2025, au existat corespondențe între Hidroelectrica și Aquaterm, în care se cereau măsuri pentru menținerea calității apei, monitorizarea cantității și a turbidității. De la începutul golirii controlate a barajului pe 1 august 2025, a fost solicitată o monitorizare strictă a turbidității apei, care a depășit limita acceptabilă de 20 NTU.
Adăugând la gravitatea situației, specialiștii au detectat bacteria Clostridium perfringens în apa din Curtea de Argeș. Aceasta a condus Comitetul Județean pentru Situații de Urgență în a declara stare de alertă pentru o perioadă de 30 de zile, atrăgând atenția asupra deteriorării semnificative a calității apei din rețeaua de distribuție. Autoritățile au declarat că acțiunile viitoare trebuie să se concentreze pe asigurarea apei potabile pentru populație cât mai urgent.
În fața acestei crize fără precedent, prefectul a dispus Administrației Bazinale de Apă Argeș-Vedea să efectueze lucrări urgente pentru a adapta albia astfel încât să poată prelua debitele de apă care trebuie deversate. Făcăleață a insistat că responsabilitatea pentru lipsa de informații nu revine prefecturii, care acționează conform avizelor primite. Aceasta a subliniat că programul de golire a fost coordonat de Hidroelectrica, fără implicarea prefecturii în deciziile luate.
În concluzie, criza apei din Argeș ridică întrebări serioase despre comunicarea și managementul resurselor de apă. Această situație evidentă subliniază necesitatea unei colaborări eficiente între autoritățile locale și cele centrale pentru a se asigura continuitatea și calitatea serviciilor de apă destinate populației afectate.

