Ce spune fosta ministră a Sănătății Ioana Mihăilă după ce România a pierdut procesul cu Pfizer
În lumina recentei decizii a instanței de la Bruxelles, care impune României obligația de a plăti suma de aproximativ 600 de milioane de euro către compania Pfizer, fosta ministră a Sănătății, Ioana Mihăilă, a reacționat, punând accent pe faptul că problema principală nu este contractul în sine, ci gestionarea deficientă a situației de către autoritățile române intervenite după plecarea sa din minister.
Mihăilă, care a îndeplinit funcția de ministru al Sănătății începând din mai 2021, a explicat că pe atunci România traversa o perioadă epidemiologică critică, cu un număr record de vaccinări ce depășea 100.000 pe zi și cu teama provocată de varianta Delta a virusului. Ea a afirmat că decizia de a continua cu acest contract a fost dictată de nevoia de a proteja viețile cetățenilor, dat fiind că riscurile erau considerabile și imediate. Mihăilă a subliniat, de asemenea, că România nu a avut posibilitatea de a negocia individual cantitatea de doze, având în vedere că distribuția se realiza centralizat prin intermediul Comisiei Europene, în funcție de mărimea populației fiecărui stat membru.
Foarte important, Ioana Mihăilă a acuzat autoritățile române că au acționat ineficient după 2021, ceea ce a condus la actuala situație juridică. Comparativ cu alte țări din Uniunea Europeană, care au reușit să evite astfel de procese prin renegocierea contractelor și reprogramarea livrărilor, România a adoptat o abordare care a dus la implicarea în litigii. Ea a afirmat clar: „Problema nu este că România a rămas în contract, ci că nu a știut să gestioneze consecințele acestei decizii.”
Decizia instanței de la Bruxelles a generat nu doar o obligație financiară semnificativă, ci și un semnal de alarmă în privința modului în care autoritățile române abordează politicile de sănătate publică. Chiar dacă inițial autoritățile române au refuzat livrările de vaccinuri, din cauza unei cereri scăzute, verdictul impune acum o responsabilitate economică majoră, care poate avea un impact considerabil asupra bugetului destinat sănătății publice. Cazul procesului cu Pfizer nu este izolant, existând similitudini și cu situația Poloniei, ceea ce subliniază crizele de management în rândul statelor europene în contextul achiziționării vaccinurilor anti-Covid.
