Propaganda electorală online: între cenzură și reglementare
Biroul Electoral Central (BEC) a anunțat recent eliminarea a peste 600 de postări online care conțineau propagandă electorală ilegală. Această acțiune, desfășurată în perioada 4-12 aprilie, scoate la lumină o problemă gravă: utilizarea platformelor digitale pentru diseminarea de conținut politic nereglementat. Într-un peisaj digital în continuă expansiune, unde rețelele sociale devin principalele canale de influență, respectarea normelor legale pare să fie o provocare aproape insurmontabilă.
Decizii controversate și implicații juridice
În intervalul menționat, BEC a emis 175 de decizii de admitere a plângerilor privind materiale publicitare politice ilegale, dar și 104 decizii de respingere. Dintre acestea, 41 de cazuri au vizat persoane fizice fără funcții publice, dar care, prin activitatea lor online, au fost considerate actori politici. Această clasificare ridică întrebări fundamentale despre granițele dintre libertatea de exprimare și reglementarea conținutului politic.
Din cele 609 materiale eliminate, 149 au fost atribuite unor persoane fizice care nu dețin funcții elective, dar care nu au respectat obligația de etichetare a conținutului electoral. Restul de 460 de materiale au fost asociate fie unor candidați sau oficiali publici, fie unor conturi a căror autenticitate nu a putut fi verificată. Aceste constatări subliniază complexitatea monitorizării și reglementării spațiului digital, dar și lipsa unor mecanisme eficiente de control.
Actorii politici din umbră: o redefinire a influenței
Una dintre cele mai controversate decizii ale BEC este clasificarea utilizatorilor care postează frecvent materiale de propagandă electorală drept actori politici, chiar dacă aceștia nu dețin funcții publice. Această redefinire a influenței politice extinde conceptul dincolo de politicieni și partide, incluzând cetățeni obișnuiți care devin, voit sau nu, vectori de propagandă.
Cu toate acestea, această măsură a generat reacții vehemente. Nicușor Dan, de exemplu, a acuzat BEC de cenzură, susținând că astfel de decizii pun în pericol libertatea de exprimare. Peste 150 de cetățeni români neafiliați politic au avut postările șterse, alimentând dezbateri aprinse despre limitele intervenției autorităților în mediul online.
Reglementarea platformelor digitale: o misiune imposibilă?
Problema propagandei electorale online scoate în evidență dificultățile autorităților în adaptarea legislației la noile realități tehnologice. Platformele digitale devin terenuri fertile pentru diseminarea de conținut politic, dar lipsa unor mecanisme eficiente de verificare a autenticității conturilor complică eforturile de reglementare. În acest context, obligația de etichetare a materialelor electorale reprezintă un pas important, dar insuficient.
Fără o colaborare strânsă între autorități, platforme și utilizatori, riscul de manipulare a electoratului rămâne ridicat. Mai mult, clasificarea utilizatorilor ca actori politici ridică probleme etice și juridice, punând sub semnul întrebării echilibrul dintre reglementare și libertatea individuală.
Între cenzură și necesitatea reglementării
Acțiunile recente ale BEC scot la iveală o dilemă fundamentală: cum poate fi reglementat conținutul politic online fără a afecta libertatea de exprimare? Eliminarea materialelor ilegale este esențială pentru asigurarea unui proces electoral corect, însă clasificarea utilizatorilor ca actori politici și obligativitatea etichetării ridică întrebări despre limitele intervenției statului.
Într-o societate tot mai dependentă de tehnologie, găsirea unui echilibru între reglementare și libertate devine o prioritate. Fără o abordare sistematică și transparentă, riscul de polarizare și manipulare a electoratului va continua să crească, amenințând integritatea proceselor democratice.
Sursa: accentulzilei.ro/politica/bec-anunta-eliminarea-a-peste-600-postari-online/
