Un discurs controversat: Anamaria Gavrilă și presa „friendly”
Într-un peisaj politic deja marcat de tensiuni și controverse, Anamaria Gavrilă, lidera Partidului Oamenilor Tineri (POT), a declanșat un scandal de proporții prin declarațiile sale incendiare. Într-un videoclip distribuit pe rețelele sociale, aceasta a etichetat jurnaliștii critici drept „câini” și „teroriști”, propunând în același timp o lege care să asigure finanțarea presei „friendly” din bugetul de stat. Această inițiativă, mascată sub pretextul „redării demnității presei”, ridică semne de întrebare grave cu privire la libertatea de exprimare și independența mass-mediei.
O lege pentru „demnitatea presei” sau un atac la libertatea jurnalistică?
Gavrilă a detaliat că propunerea sa legislativă ar putea include două opțiuni: plata jurnaliștilor pe baza numărului de vizualizări și abonați sau alocarea directă de fonduri de la bugetul de stat, fără implicarea partidelor politice. Deși intenția declarată este de a crea o presă liberă și obiectivă, criticii avertizează că această măsură ar putea deschide ușa manipulării și controlului mass-mediei de către stat. Mai mult, retorica liderului POT, care descrie jurnaliștii critici drept „o specie pe cale de dispariție”, subliniază o atitudine polarizantă și conflictuală, ce amenință pluralismul opiniilor.
Un nou model de relație între politicieni și presă?
În discursul său, Gavrilă a afirmat că refuză să plătească presa pentru a-și construi o imagine favorabilă, acuzând alte partide, precum PSD și PNL, de a beneficia de o presă mai puțin critică. Aceasta a susținut că dorește să creeze o platformă prin care să comunice direct cu cetățenii, eliminând astfel intermediarii din mass-media. Totuși, această abordare ridică întrebări serioase despre transparența și responsabilitatea politicienilor față de public, în condițiile în care eliminarea presei critice poate duce la o lipsă de supraveghere a puterii.
O presă „friendly” versus o presă liberă
Declarațiile liderului POT au trasat o linie clară între jurnaliștii considerați „demni” și cei criticați pentru agresivitate. Gavrilă a menționat nume precum Turcescu, Cristoiu și Iosefina Pascal ca exemple de jurnaliști obiectivi, sugerând că aceștia ar trebui recompensați pentru contribuțiile lor. Cu toate acestea, delimitarea între „presa bună” și „presa rea” ridică probleme legate de subiectivitate și de riscul marginalizării vocilor critice, ceea ce ar putea afecta grav echilibrul democratic.
Un precedent periculos pentru democrație?
Propunerea de a finanța presa din fonduri publice, combinată cu retorica agresivă împotriva jurnaliștilor critici, creează un precedent alarmant. Într-o democrație funcțională, presa are rolul esențial de a monitoriza puterea și de a informa cetățenii. Orice încercare de a controla acest sector subminează principiile fundamentale ale libertății de exprimare și ale pluralismului. În loc să protejeze presa, astfel de inițiative riscă să o transforme într-un instrument obedient al puterii politice.
