TOATE CURȚILE DE APEL DIN ȚARĂ FAC APEL LA NICUȘOR DAN SĂ CEARĂ PARLAMENTULUI REEXAMINAREA LEGII PRIVIND PENSIILE MAGISTRAȚILOR
Curțile de Apel din România solicită președintelui Nicușor Dan să trimită Parlamentului o cerere de reexaminare a legii care reglementează pensiile magistraților. În documentul adresat lui Dan, se subliniază faptul că, în ultimele trei decenii, magistrații români au fost nevoiți să abordeze și să soluționeze un număr semnificativ mai mare de dosare comparativ cu colegii lor din alte state europene, făcând acest lucru în condiții dificile și improprii.
În data de 20 februarie 2026, președintele Nicușor Dan a participat la Washington la reuniunea inaugurală a Consiliului pentru Pace, organizată sub conducerea președintelui Statelor Unite ale Americii, Donald Trump. Acest context internațional ar putea amplifica apelurile adresate de Curțile de Apel în legătură cu legislația pensiilor.
Solicitarea adresată președintelui se bazează pe articolul 77 alin. (2) din Constituția României, care îi oferă lui Dan competența de a evalua oportunitatea de a înainta Parlamentului o cerere de reexaminare a Legii nr. 522/2025, cea referitoare la modificarea și completarea unor acte normative în domeniul pensiilor de serviciu.
Analiza inclusă în documentul înaintat președintelui face referire la modificările esențiale aduse legislației, precum creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani, cerința unei vechimi totale în muncă de minimum 35 de ani, dintre care cel puțin 25 de ani în funcții juridice, o diminuare a cuantumului pensiei brute de la 80% la 55%, și introducerea posibilității de pensionare anticipată cu o penalizare de 2% pentru fiecare an rămas până la atingerea vârstei standard de pensionare.
De asemenea, este crucial de menționat că noile reglementări vor crea mai multe regimuri de pensionare pentru magistrați, ceea ce poate complica și mai mult sistemul de pensii în acest domeniu.
Judecătorii de la Curțile de Apel subliniază că reducerea constantă a cuantumului pensiei de serviciu, care a scăzut în medie cu peste 45% în ultimii trei ani, contravine standardelor stabilite de jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene, ce prevede asigurarea unui venit din pensie apropiat de cel obținut în timpul activității profesionale. Această situație creează premisele unei discriminări între magistrați și alți funcționari publici sau demnitari de rang înalt, care beneficiază de compensații mai mari și mai favorabile.
Judecătorii evidențiază, de asemenea, că mulți dintre aceștia nu vor putea beneficia de o etapizare progresivă a creșterii vârstei de pensionare, ceea ce susține argumentul că le este afectată grav stabilitatea financiară și dreptul la o pensie echitabilă.
În plus, se afirmă că în ultimii 30 de ani, magistrații români au gestionat un volum de muncă semnificativ mai mare decât colegii lor din alte țări europene, lucrând adesea în condiții de deficit de personal. La nivelul Curții de Apel București, se semnalează existența a doar 6-7 judecători per birou, ceea ce subliniază presiunea extremă sub care operează acest sistem legal. Judecătorii solicită îmbunătățirea condițiilor de muncă și a implicării guvernanților în asigurarea unui cadru legislativ stabil.
În final, se remarcase și faptul că pensiile magistraților vor risca să fie mai mici decât cele ale ofițerilor de poliție judiciară, ceea ce ridică serioase semne de întrebare cu privire la principiul independenței justiției și la tratamentul echitabil al magistraților comparativ cu alte categorii profesionale.
