ONG-URILE CER PROTECȚIE ÎN FAȚA INTIMIDĂRILOR ȘI HĂRȚUIRII ÎN JUSTIȚIE
Într-o societate în care vocea cetățeanului este adesea eclipsată de interesele puterii, zeci de organizații neguvernamentale au ridicat un semnal de alarmă cu privire la intimidările și hărțuirile sistematice la care sunt supuși activiștii civici. Aceste acțiuni, cunoscute sub denumirea de SLAPP (Strategic Litigation Against Public Participation), sunt menite să reducă la tăcere vocile critice prin procese abuzive, care solicită daune disproporționate în instanță.
Un număr impresionant de 39 de ONG-uri, inclusiv ActiveWatch, Eco-Civica, Bankwatch și Centrul pentru Jurnalism Independent, au adresat Ministerului Justiției o serie de propuneri menite să asigure o transpunere corectă a directivei europene anti-SLAPP. Această directivă, a cărei implementare este așteptată până în mai 2026, prevede măsuri esențiale pentru protejarea celor care își exercită dreptul de a critica autoritățile și de a informa publicul.
Un sistem de justiție complice
În România, cazurile de SLAPP nu sunt doar o excepție, ci o realitate alarmantă. Politicieni și persoane publice, deranjați de articolele de presă care le pun în lumină acțiunile, se întorc împotriva jurnaliștilor, cerând despăgubiri exorbitante. De multe ori, aceste cereri sunt respinse, dar impactul psihologic și social asupra celor hărțuiți rămâne devastator.
Exemplele celebre de SLAPP din România, cum ar fi cele implicând Asociația Salvați Bucureștiul, Miliția Spirituală sau Greenpeace, subliniază o problemă sistemică: justiția devine un instrument de opresiune în loc să fie un bastion al dreptății. Aceste organizații nu doar că se confruntă cu intimidări legale, dar și cu o societate care, în multe cazuri, preferă să rămână tăcută, lăsând abuzurile să prospere.
Apel la responsabilitate
În fața acestor abuzuri, ONG-urile solicită nu doar protecție, ci și o reformă profundă a sistemului judiciar. Este esențial ca autoritățile să recunoască gravitatea acestor acte și să implementeze măsuri care să descurajeze hărțuirea și intimidarea. Fără o reacție fermă din partea instituțiilor, cetățenii vor continua să fie victime ale unui sistem care, în loc să-i protejeze, îi persecute.
În concluzie, este timpul ca societatea civilă să se unească și să condamne aceste practici inumane. Numai printr-o mobilizare colectivă putem spera la o schimbare reală, care să asigure un mediu în care fiecare voce să fie auzită și respectată.
Sursa: RFI România
