Justiția Capturată: Cazul Republicii Moldova pe Vremea lui Plahotniuc
În urma dezvăluirilor jurnaliștilor de la Recorder, România se confruntă cu o întrebare arzătoare: cum este posibil ca persoane acuzate de furturi de milioane de euro să fie achitate cu atâta ușurință? Această situație alarmantă ridică semne de întrebare cu privire la capturarea justiției în România, iar pentru a înțelege mai bine mecanismele acestei capturări, românii pot privi peste Prut, în Republica Moldova. Acolo, acum 15 ani, sub conducerea oligarhului Vlad Plahotniuc, justiția a fost supusă unui control similar, așa cum explică jurnalistul Vitalie Cojocari de la Euronews România.
Publicația Recorder a scos la lumină o justiție capturată, în care numeroase persoane corupte au ajuns în fața judecătorilor, reușind să scape de condamnări prin metoda prescripției. Capturarea justiției a fost posibilă datorită colaborării unor judecători obedienți, care au fost controlați de un grup influent din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), conform celor relatate de Recorder.
Este surprinzător, dar nu este o noutate pentru România. Experții din țară ar trebui să se uite la justiția din Republica Moldova pentru a observa o poveste similară. Acest fenomen a avut loc acolo cu mult înainte, când Vlad Plahotniuc deținea puterea absolută. Deși comparațiile între justiția din cele două țări pot fi făcute, ele au limitele lor. Totuși, termenul de „justiție capturată” a fost folosit frecvent la Chișinău acum 15 ani, iar sistemul judiciar moldovenesc a preluat elemente din cel românesc.
În Moldova, CSM a fost un instrument prin care justiția a fost pusă la picioarele lui Plahotniuc. Cei care doresc să înțeleagă mai bine acest fenomen pot urmări serialul „Plaha”, care, deși artistic, ilustrează modul în care judecătorii au ajuns să fie controlați de oligarh. „Cine controlează justiția controlează toată țara”, spunea Plahotniuc, care își condamna adversarii la închisoare și punea mâna pe afaceri, privatizând întreprinderi de stat.
Totul s-a sfârșit în ziua în care partidele lui au pierdut alegerile, moment în care a fost nevoit să fugă din țară. Judecătorii săi, însă, au rămas și s-au opus cu vehemență reformelor. Deși noua putere proeuropeană de la Chișinău a promis să restabilească libertatea justiției, a realizat că reformele sunt mai dificile decât se așteptau inițial. Justiția moldovenească continuă să fie un punct vulnerabil în parcursul de aderare la Uniunea Europeană, așa cum recunosc și autoritățile de la Bruxelles.
Chișinăul se străduiește să rezolve această problemă, iar președinta Maia Sandu s-a implicat activ în acest proces. În 2019, pe când era premier, a efectuat o vizită surpriză la o ședință a CSM, cerându-le membrilor să curețe sistemul judecătoresc de magistrații care au luat decizii controversate și să promoveze judecătorii onești. A acuzat direct membrii CSM de complicitate în menținerea corupției în sistemul judiciar.
Maia Sandu a revenit la o adunare a CSM în 2023, când deja ocupa funcția de președinte, și a denunțat încălcările grave în funcționarea justiției. „Judecătorii au demonstrat că scopul lor nu este să facă justiție, ci să compromită justiția”, a declarat ea, subliniind gravitatea situației.
Ca răspuns, autoritățile de la Chișinău au instituit o comisie specială, denumită vetting, formată din experți străini care analizează biografiile și integritatea celor mai importanți judecători și procurori. În ciuda criticilor aduse comisiei, magistrații care nu au trecut examenul de integritate au fost eliminați din sistem.
Rămâne de văzut dacă justiția din Moldova a reușit să se curețe de influențele lui Plahotniuc. Justiția se află acum în fața unui examen crucial. Chiar și oligarhul Plahotniuc este adus în fața judecătorilor, iar întrebarea care se pune este dacă va reuși să folosească rețeaua de judecători capturați pentru a scăpa de acuzații sau dacă va fi condamnat, demonstrând astfel că justiția din Moldova nu mai este capturată. Răspunsul la această întrebare va fi revelat în curând.
