ÎNCĂ O VICTORIE ÎN JUSTIȚIE PENTRU ACTIVIȘTII DE MEDIU, ÎN CAZUL RĂSTOLIȚA
Curtea de Apel Cluj a suspendat o Hotărâre de Guvern care permitea defrișarea a peste 30 de hectare de pădure din Parcul Național Călimani, în scopul realizării hidrocentralei de la Răstolița, județul Mureș. Aceasta reprezintă a doua victorie în instanță pentru organizațiile ecologiste, după ce, în luna precedentă, magistrații au suspendat acordul de mediu necesar pentru aceste lucrări devastatoare.
Publicat pe 24/07/2025, acest verdict este o rază de speranță pentru activiștii de mediu, conform declarațiilor lui Vlad Popescu, directorul Bankwatch România. Acesta a subliniat că noul verdict subliniază existența unor dubii serioase privind legalitatea proiectului, în ciuda asigurărilor repetate din partea celor care l-au promovat. Cu toate acestea, Popescu a atras atenția asupra faptului că defrișările continuă, o realitate alarmantă care poate fi observată pe imaginile satelitare.
Impactul devastator asupra mediului
Activistul de mediu a explicat motivele pentru care ONG-urile de mediu se opun vehement proiectului hidrocentralei de la Răstolița. Pagubele evidente asupra mediului sunt alarmante, iar impactul asupra ariei protejate este considerabil. Proiectul se desfășoară în Parcul Național Călimani și se suprapune cu situri Natura 2000, unde trăiesc specii rare de pești, inclusiv lostrița, aflată în pericol de dispariție.
Popescu a subliniat că acest proiect nu doar că amenință biodiversitatea locală, dar contribuția sa la sistemul energetic național este infimă, ceea ce ridică întrebări serioase despre motivațiile din spatele acestei inițiative. Cererea în justiție a fost formulată de Asociația Declic și Bankwatch România – filiala Cluj, demonstrând astfel angajamentul activiștilor de mediu de a proteja natura și de a lupta împotriva corupției care permite astfel de abuzuri.
Complicitatea autorităților și tăcerea asurzitoare
Este inacceptabil ca autoritățile să rămână pasive în fața acestor abuzuri. Corupția și complicitatea funcționarilor publici, care tergiversează dosarele și permit continuarea defrișărilor, sunt evidente. Această situație reflectă o realitate sumbră în care interesele economice prevalează asupra protecției mediului și a drepturilor cetățenilor. Activismul ecologist nu ar trebui să fie o luptă solitară, ci un apel la responsabilitate din partea tuturor celor care au datoria de a proteja natura.
În concluzie, victoria activiștilor de mediu în cazul Răstolița este un semnal de alarmă pentru toți cei care cred în justiție și în protecția mediului. Este timpul ca cetățenii să se unească și să condamne autoritățile complice, să ceară transparență și responsabilitate, și să nu mai permită ca natura să fie sacrificată pe altarul corupției și al indiferenței.
