Furtul de cărți valoroase din Biblioteca Universității din Varșovia
Parchetul Regional Varșovia a adus în atenție noi detalii în cazul furtului de volume rare din Biblioteca Universității din Varșovia (BUW). Anchetatorii au identificat un suspect principal, un cetățean georgian pe nume Mikhail Z., care a declarat că a acționat la ordinul unui cetățean rus, conform relatărilor de la TVN24.
Investigația a fost demarată pe 2 noiembrie 2023, iar furtul cărților a avut loc pe 16 octombrie 2023, în sala de lectură a bibliotecii. Rectorul Universității din Varșovia, profesorul Alojzy Z. Nowak, a subliniat că furtul a fost probabil în curs de desfășurare din decembrie 2022 până la data menționată, cu posibilitatea ca activitățile infracționale să fi început chiar mai devreme. De asemenea, prezența suspectului a fost confirmată și în bibliotecile din Letonia.
Printre cărțile furate se numără ediții originale ale unor autori de limbă rusă, precum Aleksandr Pușkin, Ivan Krîlov, Nikolai Gogol și Mihail Lermontov. Aceste volume au fost sustrase de un grup criminal internațional care opera în întreaga Europă, incluzând cetățeni din fostul Bloc Estic. Valoarea estimată a cărților furate depășește 900.000 de euro.
În urma cererii părții poloneze, a fost creată o Echipă Comună de Investigații (JIT) denumită „Pușkin”, având rolul de a coordona acțiunile în acest caz complex. Mikhail Z., suspectul principal, a negat inițial acuzațiile, dar ulterior, confruntat cu dovezile, a recunoscut furtul cărților rare și a detaliat metodele utilizate.
Conform mărturiei sale, acesta a acționat la indicațiile unui bărbat rus care i-a comunicat ce cărți să sustragă. De asemenea, a menționat că vânzarea cărților furate a fost organizată în Federația Rusă, în principal prin intermediul licitațiilor organizate de casa de licitații Litfond din Moscova și Sankt Petersburg.
Tensiuni între guvern și sindicate în Croația
În Croația, guvernul și sindicatele din sectorul public se află într-un conflict deschis privind majorarea salariilor pentru anul următor. Negocierile pentru contractul colectiv de muncă continuă, iar ultima ofertă a guvernului prevede o creștere a bazei salariale la 1015 euro, conform declarațiilor Anitei Zirdum, directorul interimar al Direcției Muncii din Ministerul Muncii.
Sindicatele resping această ofertă, argumentând că este insuficientă pentru a asigura o viață demnă. Anica Prašnjak, președinta Consiliului principal al Sindicatului Profesional al Asistentelor Medicale din Croația, a subliniat că cerințele lor includ o majorare a bazei salariale de 4% de la 1 ianuarie și de 4% de la 1 septembrie, precum și o compensație de 60 de euro pe lună pentru masa caldă începând cu 1 ianuarie.
Guvernul, pe de altă parte, susține că cerințele sindicatelor nu sunt sustenabile din punct de vedere financiar. Anita Zirdum a subliniat că deciziile privind majorările salariale trebuie să se bazeze pe date reale, nu pe dorințe, reamintind și de recomandările FMI care sugerează limitarea creșterii salariilor în sectorul public.
Îngrijorările slovacilor privind inteligența artificială
Un studiu realizat de agenția Go4insight a relevat că jumătate dintre slovaci se tem că inteligența artificială (IA) ar putea contribui la crearea și răspândirea știrilor false. Această concluzie a fost obținută în urma unui sondaj efectuat în 40 de țări, iar în Slovacia, 50% dintre respondenți împărtășesc această îngrijorare, un procent ușor mai mare decât media globală.
Studiul a arătat că temerile legate de IA cresc odată cu nivelul de educație și vârstă. Aproximativ jumătate dintre persoanele cu studii superioare sunt îngrijorate, comparativ cu o treime dintre cei cu niveluri de educație mai scăzute. De asemenea, percepțiile asupra inteligenței artificiale variază semnificativ la nivel global, cu un optimism tehnologic predominând în Africa și Asia, în timp ce în Europa și America de Nord temerile sunt mai pronunțate.
Cel mai puțin îngrijorați sunt cetățenii chinezi, cu doar 21% exprimând temeri, în timp ce finlandezii se află în fruntea listei cu 59% îngrijorați. Aceste diferențe sugerează că expunerea la discuții despre etica și impactul tehnologiilor influențează conștientizarea riscurilor asociate cu IA.
