NÜRNBERG: FOTOGRAFII UITATE, O NOUĂ PERSPECTIVĂ
În urmă cu optzeci de ani, pe 20 noiembrie 1945, începea la Nürnberg procesul principalilor criminali de război naziști. Recent, un album cu fotografii inedite, descoperit în arhivele memorialului de la Izieu, Franța, aduce la lumină detalii fascinante despre acest eveniment istoric și inovațiile tehnice care au marcat nașterea justiției penale internaționale, conform celor relatate de France24.
La Nürnberg, în boxa acuzaților, se aflau figuri notorii precum Hermann Goering, Rudolf Hess și Joachim von Ribbentrop, fiecare dintre ei fiind responsabil pentru atrocitățile comise în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Acești lideri, odată puternici, erau acum confruntați cu gravitatea faptelor lor, fiind acuzați de conspirație, crime de război și crime împotriva umanității.
Albumul de fotografii, intitulat „Nuremberg, albumul procesului” (Editura Tallandier), este păstrat la arhivele Muzeului-Memorial de la Izieu. Acesta a fost oferit lui Henri Donnedieu de Vabres, unul dintre judecătorii francezi ai tribunalului, de către președintele tribunalului, americanul Robert Jackson. Albumul a rămas în posesia familiei Donnedieu de Vabres până în 2019, când a fost donat memorialului, aducând o nouă lumină asupra procesului.
Brigitte Sion, coautoare a cărții și președinta consiliului științific al Memorialului, subliniază importanța acestui album, amintind că arestarea copiilor evrei din Izieu, la 6 aprilie 1944, a fost menționată în fața tribunalului de procurorul francez Edgar Faure, care a citit un raport detaliat întocmit de Klaus Barbie, liderul Gestapo-ului din Lyon.
CHARLES W. ALEXANDER, FOTOGRAFUL DIN INIMA PROCESULUI
Fotografiile excepționale au fost realizate de Charles W. Alexander, un fotograf american care lucra pentru armata Statelor Unite. Acesta a fost prezent la conferința pregătitoare desfășurată la Londra între 26 iunie și 8 august 1945, unde s-au discutat aspectele procesului. Alexander a avut acces la toate spațiile procesului, surprinzând imagini cu protagoniștii, inclusiv cu procurorul-șef american Robert H. Jackson și omologii săi britanic, sovietic și francez.
Decizia de a desfășura procesul la Nürnberg a fost influențată de infrastructura disponibilă, orașul având un Palat de Justiție și o închisoare care puteau fi utilizate, chiar dacă mare parte din oraș era în ruină. Aceste imagini oferă o privire detaliată asupra desfășurării procesului, începând din 20 noiembrie 1945.
Alexander a surprins nu doar audierile, ci și logistica procesului, inclusiv cantinele care hrăneau între 3.000 și 4.000 de membri ai personalului aliat, precum și magazinele armatei americane deschise pentru a aproviziona participanții.
NÜRNBERG, UN MOMENT DECISIV PENTRU JUSTIȚIA PENALĂ INTERNAȚIONALĂ
După aproape un an de audieri și prezentarea a 6.600 de probe, verdictul a fost pronunțat pe 1 octombrie 1946: douăsprezece condamnări la moarte, inclusiv una în contumacie pentru Martin Bormann, și alte pedepse pentru cei rămași. Acest proces a marcat începutul urmăririi penale a crimelor comise de Germania nazistă și a reprezentat prima etapă în implementarea unei jurisdicții penale internaționale.
Istoricul german Matthias Gemählich subliniază importanța acestui proces, afirmând că el a deschis calea pentru justiția internațională modernă, inclusiv pentru Curtea Penală Internațională de la Haga. La optzeci de ani distanță, Nürnberg rămâne un simbol al justiției și al responsabilității pentru crimele împotriva umanității.
Sursa: www.rfi.fr/ro/europa/20251121-n%C3%BCrnberg-fotografii-uitate-o-nou%C4%83-perspectiv%C4%83
