Reîntoarcerea celor 117 militari români din Irak
Într-un moment de semnificație profundă, cei 117 militari români dislocați în Irak s-au întors acasă, conform comunicației oficiale emise de Ministerul Apărării Naționale (MApN). Această repatriere a avut loc pe data de 21 martie 2026 și este rezultatul unei decizii strategice menite să ajusteze prezența NATO în cadrul misiunii NATO Mission Iraq.
Aceste trupe românești au fost temporar relocate în baze militare din Turcia și Germania înainte de a fi transportate în România cu ajutorul aeronavelor militare. Ministrul Apărării a subliniat faptul că întoarcerea s-a desfășurat în condiții de siguranță, printr-un efort colaborativ la nivel aliat, sprijinit de structurile NATO și partenerii internaționali.
Decizia de retragere a militarilor români
Radu Miruță, ministrul Apărării, a declarat cu ocazia revenirii că „nu mai este niciun militar român acolo, în Irak”. El a subliniat că cei 117 militari, împreună cu două persoane din cadrul Ministerului Afacerilor Externe (MAE), au fost evacuați ca parte a unei misiuni globale de relocare a soldaților în Europa, raportând astfel evoluțiile recente din Orientul Mijlociu. De asemenea, a menționat că NATO a coordonat întreaga operațiune de evacuare a bazei din Irak.
MApN a confirmat că militarii români au fost dislocați inițial în baze de operațiuni situate în Incirlik, Turcia, și Ramstein, Germania, de unde au fost ulterior transportați înapoi în țară. Această repatriere este văzută ca un moment crucial pentru forțele armate române, având în vedere actualele provocări de securitate internațională.
Implicarea NATO în repatriere
Repatrierea militarilor români constituie un exemplu elocvent al colaborării internaționale în domeniul apărării și securității. MApN a accentuat importanța sprijinului oferit de structurile NATO și de partenerii internaționali, evidențiind astfel solidaritatea și cooperarea dintre națiuni în fața provocărilor globale.
Astfel, întoarcerea acestor militari nu denotă doar o repatriere fizică, ci și un simbol al angajamentului României față de politicile de securitate internațională și participarea activă în misiuni de menținere a păcii. Aceasta reprezintă o etapă esențială în adaptarea la mediul de securitate actual, în care România își reafirmă rolul semnificativ în cadrul NATO.
