Recorduri negative de temperatură în România: un semnal alarmant
Într-un context climatic tot mai imprevizibil, România a înregistrat zilele acestea temperaturi anormale pentru luna mai, stabilind recorduri negative care sfidează orice așteptări. La stația meteo Iezer din Munții Rodnei, termometrele au indicat minus 3 grade Celsius, o valoare șocantă pentru această perioadă. În județul Maramureș, situația nu a fost mai blândă: minus 1 grad în Târgu Lăpuș și zero grade în Cavnic. Aceste cifre, departe de a fi simple anomalii, ridică întrebări serioase despre schimbările climatice și gestionarea acestora.
Purtătorul de cuvânt al Prefecturii Maramureș a declarat că aceste temperaturi sunt „nefirești” și reprezintă o „adevărată surpriză”. În zona montană înaltă, stratul de zăpadă persistă, atingând cinci centimetri la stația Iezer, situată la o altitudine de 1.825 de metri. Această situație, departe de a fi izolată, reflectă un fenomen mai amplu, cu implicații grave asupra mediului și economiei locale.
Un frig istoric: recorduri doborâte după decenii
La Bâlea Lac, noaptea de 12 mai a fost cea mai rece din ultimii 46 de ani, cu o temperatură de minus 6,3 grade Celsius. În Harghita, alte trei stații meteo au înregistrat valori care au depășit recorduri vechi de peste 50 de ani. Aceste date nu sunt doar statistici; ele reprezintă o realitate care afectează direct comunitățile locale, agricultura și ecosistemele fragile ale regiunii.
Meteorologii avertizează că alternanțele de temperatură vor continua până la 26 mai, însă o ușoară încălzire este așteptată săptămâna viitoare. Totuși, aceste fluctuații nu pot fi ignorate, fiind un semnal clar al instabilității climatice care devine tot mai frecventă.
Impactul și întrebările care rămân
Aceste fenomene extreme ridică întrebări serioase despre capacitatea autorităților de a răspunde la schimbările climatice și de a proteja populația și mediul. În timp ce oficialii se limitează la declarații despre „surprize” meteorologice, lipsa unor măsuri concrete și a unei strategii naționale de adaptare devine tot mai evidentă. Cine își asumă responsabilitatea pentru lipsa de pregătire în fața acestor schimbări dramatice?
Într-o țară în care infrastructura și politicile de mediu sunt adesea neglijate, aceste recorduri negative de temperatură nu sunt doar o anomalie, ci un avertisment. Fără acțiuni decisive, România riscă să devină o victimă a propriilor neglijențe, plătind un preț greu pentru indiferența față de criza climatică.
Sursa: www.rador.ro
