„`html
RAPORTUL INSPECȚIEI JUDICIARE, LIPSIT DE CREDIBILITATE
Inspecția Judiciară nu a găsit nicio neregulă la Curtea de Apel București în urma unui controle efectuat după dezvăluirile din documentarul Recorder despre neregulile din sistemul de justiție. Una dintre cele mai grave probleme semnalate în investigația de presă, prescrierea dosarelor, este catalogată drept o „coincidență temporală”. Publicat pe 09 februarie 2026, acest raport a fost adoptat de CSM, iar Lia Savonea, șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție, a afirmat că documentarul Recorder reprezintă „o manipulare care a lovit în temelia sistemului de justiție”.
Mihai Voinea, unul dintre autorii documentarului „Justiție Capturată”, susține că raportul Inspecției Judiciare nu are nicio credibilitate din mai multe motive. Conform afirmațiilor sale, concluziile Inspecției sunt identice cu apărarea liderilor din sistemul de justiție după publicarea documentarului, reprezentând o dezvinovățire neconvingătoare. Voinea a subliniat că, în urma publicării investigației de presă, au apărut și alte mărturii din partea unor magistrați care vorbesc despre nereguli grave în sistemul judiciar. O scrisoare semnată de peste 900 de judecători și sute de e-mailuri trimise către președintele României releva aceste nereguli.
Chiar dacă Inspecția Judiciară ar fi trebuit să investigheze aceste reclamații, Voinea a menționat că nu a audiat niciunul dintre magistrații care au criticat sistemul. Aceasta ridică întrebări cu privire la metodologia și validitatea cercetărilor efectuate de Inspecția Judiciară, iar concluziile sale sunt criticate ca fiind în concordanță cu narațiunile celor acuzați, inclusiv de către șefa instituției, Roxana Petcu, care s-a pronunțat în prealabil că mărturiile din documentar sunt simple victimizări.
Mai grav, unul dintre judecătorii din CSM a semnalat că raportul nu poartă semnătura niciunui inspector judiciar, nefiind asumat de echipa care l-a realizat. Aceasta ilustrează o lipsă de transparență și de responsabilitate în cadrul Inspecției Judiciare, lăsând loc unor îndoieli suplimentare asupra integrității instituției. Voinea a subliniat că nu au fost audiați nici magistrații care au adus în discuție nereguli grave, ceea ce denotă o abordare superficială și lipsită de obiectivitate în evaluarea situației.
În fața acestor constatări, se impune întrebarea: cum putem avea încredere într-o instituție care nu a demonstrat o voință reală de a investiga? În plus, doi judecători din CSM au ridicat obiecții grave în legătură cu raportul, demonstrând că din interiorul sistemului de justiție există voci care contestă legitimitatea concluziilor formulate de Inspecția Judiciară.
Pe de altă parte, discuțiile continue din cadrul Guvernului și apelurile către reformele necesare par să nu aibă efecte palpabile. Voinea a notat că, deși sunt numeroase reclamații și dovezi care subliniază problemele din justiție, tăcerea instituțiilor, precum Cotroceni și Palatul Victoria, devine din ce în ce mai deranjantă. La nivel public, constatări alarmante continuă să fie ignorate, ceea ce crește presiunea atât asupra jurnaliștilor, cât și asupra cetățenilor de a solicita răspunsuri și acțiuni concrete.
În concluzie, problema credibilității Inspecției Judiciare devine din ce în ce mai acută, iar necesitatea de a adresa neregulile din justiție nu mai poate fi evitată. Semnalările venite dinspre magistrați indică o realitate palpabilă care nu poate fi trecută cu vederea. Într-o societate democratică, promovarea transparenței și a responsabilității în cadrul justiției trebuie să rămână o prioritate.
„`
