„`html
Românii, pe primele locuri între infractorii din UE la Londra
Conform datelor obținute de RFI România de la Consiliul Național al Șefilor de Poliție (NPCC), numărul infracțiunilor comise de cetățenii români și condamnate de instanțele din Londra în anul 2025 a ajuns la 1.853. Aceasta reprezintă 22,17% din totalul de 8.355 de infracțiuni comise de cetățenii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene, făcând din români cei mai numeroși infractori din UE pe teritoriul Londrei.
Scăderi notabile față de anii anteriori
Comparativ cu anul precedent, 2024, când cetățenii români au fost condamnați pentru 2.021 infracțiuni dintr-un total de 9.095 (22,22%), se observă o scădere semnificativă în 2025. La nivelul întregului Regat Unit, românii ocupă locul al doilea, cu 8.482 de condamnări dintr-un total de 47.352 (17,91%), o scădere comparativ cu 2024, când numărul acestora era de 9.330 din 48.873 (19,09%).
Contextul social și demografic
În 2023, românii erau din nou lideri cu 1.772 de infracțiuni condamnate și pe locul al doilea pe naționalitate în Regatul Unit. Aceasta arată o fluctuație în frecvența acestor fapte, pe fondul unei migrații nete negative a cetățenilor UE din Regatul Unit. Datele statistice indică faptul că, în perioada încheiată la 30 iunie 2025, România a înregistrat 14.000 de imigranți, în timp ce 37.000 de cetățeni români au emigrat.
Statistica populației române în Regatul Unit
Conform recensământului din martie 2021, la nivelul Regatului Unit existau 550.000 de cetățeni români, dintre care aproximativ 200.000 locuiau în Londra. Totuși, aproximativ 1,4 milioane de români au obținut un statut de rezidență post-Brexit, informații care sugerează că numărul real de români în Regatul Unit ar putea fi mai mare, având în vedere că recensământul a avut loc în perioada pandemiei COVID-19, când mulți români au părăsit temporar țara.
Realități și impedimente în raportul cu justiția
Este important de remarcat că numărul infracțiunilor condamnate este mai mic decât cel total, subliniind faptul că multe cazuri sunt rezolvate prin metode alternative ce nu includ justiția formală. De asemenea, statistica arată că unele arestări nu conduc neapărat la condamnări, cazurile putând fi clasate sau suspecții eliberați sub cauțiune.
„`

