Radicalizarea adolescenților: un fenomen în creștere și măsurile României
Timpii moderni, cu internetul omniprezent și influențele acestuia, au adus cu sine noi provocări în ceea ce privește siguranța tinerilor. Radicalizarea, un proces complex prin care indivizii adoptă convingeri extremiste, reprezintă o realitate alarmantă, în special în rândul adolescenților. Aceștia, lăsați deseori nesupravegheați în mediul online, devin mai vulnerabili la influențele radicale, care se strecoară treptat în viața lor.
Fenomenele de radicalizare nu sunt noi, dar intensificarea lor în ultimele decenii și impactul devastator al extremismului violent în diverse colțuri ale lumii solicită o reacție promptă și bine coordonată. Aici intervine inițiativa Previsio 2 a Serviciului Român de Informații, un program menit să combată riscurile radicalizării tinerilor prin educație și monitorizare, adresat cadrelor didactice și specialiștilor din domeniul siguranței școlare.
Radicalizarea nu se întâmplă peste noapte; este un proces treptat, alimentat de singurătate, insecuritate și dorința de apartenență. Adolescenții, adesea confuzi, caută comunități care să le ofere un sentiment de identitate. Aceste comunități sunt din ce în ce mai ușor accesibile prin platformele online, unde extremiștii profită de vulnerabilitățile tinerilor, oferindu-le sprijin emoțional, dar și ideologii toxice.
Conform Ovidiu Marincea, purtătorul de cuvânt al SRI, procesul de radicalizare poate fi greu de observat din cauza suprapunerii cu comportamente specifice adolescenței. Este crucial ca părinții și educatorii să fie atenți la semnele care indică o schimbare în atitudinile și comportamentele tinerilor.
Problema radicalizării nu este izolată la nivel național; ea este o provocare globală. Casele de securitate din Europa, precum MI5 din Regatul Unit, au observat o creștere alarmantă a radicalizării în rândul minorilor. De exemplu, un din cinci dintre cei arestați pentru terorism în 2025 erau copii sub 17 ani. Aceste statistici sunt un zvon îngrijorător că radicalizarea devine o problemă din ce în ce mai vizibilă și în România dacă nu sunt luate măsuri proactive.
În Olanda, intervențiile sunt coordonate de autorități locale și implică o rețea de colaborare între diverse instituții, punând accent pe evaluarea individuală a fiecărui caz. Acest model ar putea fi replicat în România, unde colaborarea între școli și structurile de securitate devine esențială.
Previsio 2 își propune să instruieze 670 de specialiști, oferind resurse necesare pentru identificarea și prevenirea radicalizării tinerilor. Este un demers important în contextul în care România își dezvoltă cultura de securitate. Cu toate că țara nu s-a confruntat în mod direct cu acte de terorism, realitatea digitală nu cunoaște granițe, iar tinerii români pot fi expuși la aceleași riscuri ca și cei din alte țări.
Această inițiativă subliniază importanța responsabilității comune a părinților, educatorilor și autorităților pentru a construi un mediu sigur în care tinerii să poată crește fără a fi influențați de ideologii extremiste și fără a ajunge să devină victimele radicalizării.
