TRENDUL MIGRAŢIEI TINERILOR SPRE VEST REVINE. CE PIERDE ECONOMIA ROMÂNIEI: „ASTA ÎNSEAMNĂ ŞI MILIARDE DE EURO IROSIȚI ÎN EDUCAȚIE”
Aproape un sfert din românii care decid să plece la muncă în afaceri internaționale sunt tineri absolvenți de facultate. Această tendință de migrație are un impact economic considerabil asupra României, cu pierderi cuantificate la peste 200.000 de lei pentru fiecare tânăr care alege să emigreze. Conform specialiștilor, exodul tinerilor afectează profund sectoarele cheie ale economiei, în special având în vedere vulnerabilitatea economică tot mai pronunțată a țării.
Principalele destinații preferate de acești tineri sunt Germania, Italia, Spania și Franța, unde condițiile de muncă și remunerațiile sunt net superioare celor din România. Europarlamentarul Eugen Tomac a evidențiat, în cadrul emisiunii „BE EU”, importanța sprijinirii pieței muncii naționale și rolul vital al Fondului Social European Plus, în tandem cu Garanția Europeană pentru Copii, în adaptarea la nevoile actuale ale tinerilor.
Actualmente, mulți tineri se concentrează pe asigurarea stabilității locului de muncă existent și pe securitatea veniturilor, fără să mai aspire la promovări sau schimbări de carieră. Această anxietate legată de instabilitate îi determină să rămână în poziții ce nu le oferă satisfacție, în condițiile unei piețe de muncă din ce în ce mai sărace în opțiuni. De asemenea, exodul tinerilor români se agravează, aceștia căutând noi oportunități în afaceri internaționale.
Consultantul în resurse umane, Andra Pintican, a subliniat fenomenul de „job hugging”, care se referă la menținerea locurilor de muncă pentru a evita burnout-ul și instabilitatea economică. Aceasta subliniază o schimbare fundamentală în atitudinea angajaților, munca devenind o sursă mai degrabă de frustrare decât de avansare, ca rezultat al crizei generate de pandemie. Angajatorii, pe de altă parte, au devenit mai selectivi, concentrându-se pe păstrarea personalului existent și adaptarea acestuia la cerințele în continuă schimbare ale pieței muncii.
Conform datelor Institutului Național de Statistică, numărul românilor care aleg să muncească în străinătate a crescut cu 70.000 în 2024 în comparație cu anul precedent, ceea ce amplifică riscurile asupra forței de muncă locale. România se confruntă cu riscul pierderii de personal calificat în domenii esențiale, precum ingineria și IT-ul, unde deja există un deficit semnificativ de competențe.
Adrian Negrescu, analist economic, a subliniat că miliarde de euro investite în educație sunt „irosite” atunci când tinerii absolvenți aleg să se angajeze în străinătate pentru salarii modeste. Aceștia sunt adesea confruntați cu oferte salariale care nu reflectă aptitudinile și pregătirea lor profesională, limitându-le astfel opțiunile și perspectivele de carieră.
Doctorul Iulian Gâlcă, specialist în chirurgie oncologică, care a părăsit România în urmă cu 7 ani, povestește despre lipsa oportunităților și a suportului profesional în sistemul medical românesc, ceea ce l-a determinat să își caute un viitor mai bun în Germania. Aceasta este o dovadă concretă a modului în care tinerii talentați aleg să emigreze datorită climatului de muncă defavorabil și a lipsei de încredere în perspectivele lor profesionale în țară.
În concluzie, plecarea tinerilor români spre alte țări cu oferte profesionale mai atractive nu afectează doar economia națională, ci și ridică întrebări cu privire la viitorul pieței muncii din România. Această situație pune o presiune suplimentară pe structurile de educație și formare profesională, ce trebuie să se adapteze rapid pentru a răspunde nevoilor tinerelor generații.
